PENTRU SI DESPRE COPII

Emilia Popoiu

Proiect – Obiceiuri si Traditii de Craciun si Anul Nou

SCOALA NR.5”ELENA DOAMNA”TECUCI

PROIECT DIDACTIC

INVATATORI: POPOIU EMILIA

GRUP TINTA: elevii clasei a III-a B

DATA:4 decembrie 2009

TEMA: DEZVOLTAREA COMPETENTELOR CULTURALE

SUBIECTUL: OBICEIURI SI TRADITII DE CRACIUN SI ANUL NOU

TIPUL ACTIVITATII: extracurriculara, demonstrativa

COMPETENŢE GENERALE:

1.    Constientizarea mostenirii culturale la nivel local, national, european si a locului ei in lume

  1. Dezvoltarea capacitatii de receptare a mesajului din arta (muzica, pictura, dans, teatru), literatura
  2. Dezvoltarea simtului practic si estetic pentru aprecierea valorilor culturale
  3. Valorificarea elementelor de patrimoniu cultural.

COMPETENŢE SPECIFICE:

- Cunoaşterea valorilor reale , autentice ale folclorului nostru , şi a felului în care se răsfrâng obiceiurile prilejuite de sărbătorile de iarnă în sufletul poporului român .

- Exprimarea în spaţiul public, cu ajutorul mijloacelor artistice, a propriei atitudini privind valorile culturale.

COMPETENTE DERIVATE:

La sfarsitul activitatii elevii vor fi capabili:

- să definească şi să diferenţieze noţiunile de traditie  şi de obicei ;

- să identifice perioada calendaristică numită „ sărbători de iarnă „ ;

- să descrie sintetic cele mai cunoscute şi mai îndrăgite obiceiuri;

- sa descopere mesajul obiceiurilor de iarna cu ajutorul mijloacelor artistice;

- sa interpreteze colindul, plugusorul, sorcova;

- sa creeze o scrisoare catre Mos Craciun;

- sa exprime simtul estetic in ornarea bradului de Craciun cu ajutorul podoabelor create de ei.

- sa identifice modalitati de exprimare a sentimentelor de bucurie, trezite de sarbatorile de iarna

RESURSE:

a) metodologice : convorbirea euristică , explicaţia , demonstraţia , problematizarea, brainstorming .

b)materiale : coli de scris, videoproiector, stiker, calculator, INTERNET, aparat foto, markere, CD-uri cu colinde , măşti , film, costume nationale, expozitii cu materiale create de copii

c)informationale :

-G. Călinescu , Istoria literaturii române ,Ed. Minerva , Bucureşti , 1982  ;

-Mihai Pop , Obiceiuri tradiţionale la români ;

- I. Drăgan , Educaţia noastră cea de toate zilele , Ed. Eurobit , Timişoara , 1990

DESFASURAREA ACTIVITATII

MOMENT ORGANIZATORIC

-Elevii isi pregatesc materialele si lucrarile necesare pentru desfasurarea activitatii;

-Prezintă activitatile desfasurate in saptamanile trecute pentru a  pregati acest eveniment

CAPTAREA ATENTIEI

Brainstorming:

-La ce va ganditi cand spuneti grupul de cuvinte“sarbatori de iarna”?

-Se realizeaza un ciorchine si stabilesc corelatii intre opiniile elevilor.

ANUNTAREA SUBIECTULUI SI COMPETENTELOR DERIVATE

-Se anunta subiectul si competentele derivate

-Se motivează alegerea temei în discuţii şi plasarea ei în a doua perioadă a lunii decembrie – lună cu profunde semnificaţii pentru români : este luna cu sărbători naţionale şi creştineşti .

DIRIJAREA INVATARII

Se clarifică noţiunile de traditie şi obicei- prezentare Power Point .

OBICÉI,  obiceiuri -DEX

1. -deprindere individuală câstigată prin repetarea frecventă a aceleiasi actiuni; fel particular de a se purta sau de a face ceva; obisnuintă, învăt.

-loc. vb.- a avea obicei (sau obiceiul, de obicei) = a obisnui.

2. -deprindere consacrată; mod de a se purta, de a se îmbrăca, rânduială, uz etc. comune unui popor sau unei comunităti omenesti; datină, traditie, uzantă, uz, rânduială.

TRADÍTIE  -NODEX

1)      -ansamblu de datini, conceptii, legende, obiceiuri, credinte, constituite în cadrul unei comunităti sociale si transmise din generatie în generatie.

2)     -obicei statornicit de mult timp; practică uzuală.

TRADÍTIE – Dictionar de neologisme

- ansamblu de conceptii, obiceiuri, credinte, cunostinte, datini etc. mostenite si transmise din generatie în generatie, trăsătură specifică a unui grup social (popor, natiune etc.).

- datină, uzantă, obicei.

- informatie privitoare la fapte ori evenimente din trecut, transmisă oral.

Obiceiurile folclorice au fost şi sunt cele mai rezistente în timp . Pentru cei ce le privesc din afară ele au valoare de spectacol . Ele au însă înţelesuri şi semnificaţii mult mai profunde privitoare la relaţiile omului cu lumea înconjurătoare , dar şi la relaţiile dintre oameni .

Obiceiurile , datinile , cântecele rituale însoţesc viaţa omului de la naştere până la mormânt, prelungindu-se uneori , sub diferite aspecte , chiar şi după moarte .

O caracteristică a poporului român este şi bogăţia obiceiurilor tradiţionale .

Cele tradiţionale se cer a fi cunoscute , valorificarea lor să nu rămână la suprafaţă , ci să încercăm să le cunoaştem sensurile şi semnificaţiile lor în profunzime.

DEZVOLTAREA SUBIECTULUI

Folcloriştii împart obiceiurile în trei categorii :

  • Obiceiuri legate (de) sau prilejuite de anotimpuri , concentrându-se  în jurul celor mai importante ;
  • Obiceiuri care marchează evenimente importante din viaţa omului ( naşterea, căsătoria , moartea)
  • Obiceiuri nelegate de date fixe .

Cel mai important ciclu de sărbători tradiţionale sunt obiceiurile de iarnă .

În ce perioadă se desfăşoară ele ? ( 20 XII – 7 I ). Care sunt principalele sărbători cuprinse între aceste date ? ( Crăciunul şi Anul Nou )

Multă vreme datinile legate de aceste evenimente nu au mai fost respectate .

Din anul 1989 avem libertatea să ne bucurăm de frumuseţile acestor sărbători , dar avem şi datoria să scoatem la lumină nestematele lor rânduite de sărbători , aşa cum au fost cântate şi rostite de veacuri , pe la casele româneşti .

În ce constă repertoriul cu care oamenii întâmpină aceste sărbători ? ( colindele, pluguşorul , sorcova, semanatul, jocuri de măşti , teatru popular etc. ) .

Acestea sunt variate ca durată şi ca formă de realizare de la o regiune la alta .

Se prezinta materialul realizat in Power Point – “OBICEIURI SI TRADITII DE CARACIUN”

Taierea porcului de Craciun -Ignatul

Obiceiul sacrificarii porcului de Ignat este unic in lumea crestina si isi are radacinile pe teritoriul tarii noastre in ritualurile vechilor daci din ziua Solstitiului de iarna.

In zilele noastre taierea porcului este un prilej de reunire a familiei deoarece participa de obicei toti membrii ei, fiecaruia dandu-i-se  ceva util de facut.

De Ignat traditiile cer ca porcul din ograda sa fie sacrificat si transformat in bunatati pentru cei ai casei. Dupa ce a fost taiat, porcul este invelit, copiii pusi sa il calareasca sa sa fie grasi si sanatosi.

Stiati ca…

Masa de Craciun

De pe masa celor trei zile de Craciun nu trebuie sa lipseasca friptura, caltabosii, leberul, piftia, carnatii, toba, sangeretele, prajiturelele si, neaparat, cozonacul. Traditiile cer ca de Craciun sa se bea vin rosu, fiert cu zahar, piper, scortisoara si nucsoara

Pomul de Craciun

În prezent este cel mai îndrăgit obicei de Crăciun, datorită simbolurilor care i se asociază: iubire (pentru că este împodobit de întreaga familie), bucurie şi fericire (pentru că sub el sunt puse cadourile), magie (se spune că Moş Crăciun nu vine în casele unde nu e brad), viaţă, trăinicie şi sănătate (pentru că este mereu verde, chiar şi când afară e zăpadă). Practic, bradul a devenit centrul sărbătorilor.
Ornamentul principal al bradului de Craciun in forma de stea tine tot de simboluri si traditii. Daca nu stiai, steaua este de fapt steaua de deasupra Betleemului care le-a vestit nasterea prucului Iisus celor trei crai de la rasarit. Traditia de a merge la colindat cu steaua este strans legata de astrul calauzitor al celor trei magi veniti sa se inchine pruncului Iisus.

Venirea lui Mos Craciun

Mos Craciun… Dragul Mos Craciun… Fara el parca nu ar mai fi sarbatoare! Popoarele lumii il numesc in traditiile lor Noel, Santa Clause, Babbo Natale, Saint Nick, Kris Kringle sau Agios Vasilis… .

Legenda spune despre Mos  ca traieste departe, tare depare, tocmai la Polul Nord unde este iarna vesnica. Mos Craciun vine in seara de 23 spre 24 Decembrie si aduce daruri multe, in special “la cerere”. Copiii, uneori si adultii, ii scriu lui Mos Craciun lungi scrisori in care ii comunica ce si-ar dori sa primeasca.

Mos Craciun este un simbol al sperantei, increderii, intelepciunii, belsugului, umanismului si fericirii traditionale de familie

Colindele de Craciun

Prin numărul lor mare , prin frumuseţea muzicii şi poeziei , colindele domină sărbătorile de iarnă.

Ce înseamnă a colinda ?  -> A merge din casă în casă sau mai simplu a cânta un colind.

Când se colindă ?  ->   In Ajunul Crăciunului , la Crăciun , in Ajun şi în ziua de Anul Nou .

Cum se colindă ?   -> In cete .

Ce vestesc ele ?

– Sosirea Crăciunului – „ Bună dimineaţa la Moş Ajun „ ;

- Naşterea lui Isus Hristos : „ O, ce veste minunată „ ;

- Sosirea lui Moş Crăciun : „ Moş Craciun cu plete dalbe „ ;

- Bucuria naşterii Domnului : „ Trei păstori „  ; etc.

Poezia colindelor este de o mare frumuseţe , degajând o atmosferă plină de entuziasm în care sunt exprimate dorinţele şi năzuinţele oamenilor .

Sărbătorile de iarnă au inspirat şi pe marii noştri poeţi ( Octavian Goga , Mihai Eminescu ) care au scris versuri de o deosebită sensibilitare: “ Rugă de Crăciun „ , „ Rugăciune „ , “Colinde, colinde”– Mihai Eminescu ; „ Pace „ – Octavian Goga .

Se prezinta filme cu obiceiurile din zona noastra.

Pluguşorul : străvechi obicei agrar , declamată sau cântată , urarea este un poem lung , ajungând până la 500 de versuri , cu un conţinut care redă succesiv muncile agricole de la arat la semănat , până la secerat , recoltat şi chiar până la împletirea colacilor . Se urează în versuri pline de vervă fiecărui gospodar fertilitate , abundenţă , îmbelşugare .

Exemplificaţi : Cine urează ?   ->     O ceată de flăcăi sau de elevi ( urători ) urează sau hăiesc .

Uneori pluguşorul este însoţit de dramatizarea momentului . Cei care urează poartă pe braţe un plug în miniatură , un băţ cu două crăci reprezentând coarnele plugului .

Se prezinta un buhai.

Urarea cu pluguşorul este însoţită de buhai : un vas de lemn ca o putinică , prevăzut cu un fund din piele de capră bine întinsă , prin mijlocul căreia trece o şuviţă de păr de cal . Zgomotul produs de tragerea acestei şuviţe de degetele unui urător ( înmuiate în borş ) imită mugetul taurului – simbol al fertilităţii , rodniciei .

Este un obicei care generează o veselie generală degajând o atmosferă de optimism , atmosferă amplificată de clopoţei , tălăngi şi alte instrumente muzicale .

Capra : costumată şi jucată de un flăcău care imită mersul animalului în două sau patru picioare , ascuns sub un cojoc , acesta ritmează jocul , acţionând botul de lemn clănţănitor. Din combinaţia paşilor de dans cu loviturile lemnului , se obţine o poliritmie cu efect deosebit . Acţiunile şi gestica personajelor care însoţesc capra anunţă sosirea primăverii , reînvierea naturii şi ideea de fertilitate a câmpurilor . Un copil recită ritmat : „ Hai ţa-ţa , căpriţa mea / De la munte te-am adus / Cu cercei şi cu hurmuz /Şi te-aşează pe podea / Hai ţa-ţa , căpriţa mea etc .”

Umblatul cu ursul este intalnit mai mult in Moldova. Este intruchipat de un tanar purtand pe cap si umeri blana naturala a  unui urs . “Masca “ este condusa de un ursar, insotiti de muzicanti.

In rapaitul tobelor si a altor instrumente ursarul atata animalul imitand pasii leganati ai lui.

Obiceiul semnifica puritatea si fertilizarea solului in noul an. Se incheie cu urari adresate gazdelor.

Mastile satirizeaza anumite obiceiuri ale oamenilor si persoanelor publice.

Sorcova : În ce constă acest obicei ?

Purtând în mână o ramură de măr sau păr , împodobită cu hârtii colorate , trecând prin casele oamenilor , copiii le urează ani mulţi , sănătate , tăria fierului , frumuseţea trandafirului .

Semanatul:

Se adreseaza urari gospodarilor aruncandu-se cu grau sau orez pentru a avea un an imbelsugat.

CONCLUZIA:

În fiecare an aşteptăm sărbătorile cu inimile pline de emoţie sfântă . Avem cele mai frumoase colinde , cele mai frumoase datini de Anul Nou . Nimeni nu ne întrece .

Subiectul propus place mult copiilor , are un înalt grad de accesibilitate , antrenează colectivul în discuţii

RETENTIA, TRANSFERUL, EVALUAREA: -Se realizeaza dupa fiecare secventa a concursului cu titlul “CINE STIE CASTIGA DE CRACIUN” (ANEXA)

TEMA PENTRU ACASA:

Sa identifice obiceiuri si traditii de Craciun din alte tari.

CONCURSUL PE ECHIPE – CINE STIE CASTIGA DE CRACIUN

PROBE

1. Salutul în urătură -tema de acasa

  • Fiecare echipa se prezinta spunand versuri adaptate dupa un plugusor.

2. Minutul de literatura

  • Elevii recunosc textul, autorul si personajele unui fragment dintr-o lectura studiata.

3. Înviorare muzicală

  • Fiecare echipa recunoaste un colind dupa un negativ.

4. Felicitari de Craciun

  • Echipele compun felicitari adresate membrilor juriului.
  1. Hai la joc !
  • Fiecare echipa danseaza « Hora ».

6. Cu colindul

  • Echipele interpreteaza colindul scris in biletelul pe care l-au tras dintr-un bol.

7.O brad frumos!-impodobirea bradului

  • Fiecare echipa impodobeste un brad cu podoabele pe care le-a realizat la abilitati practice.

8. Reteta magica de Craciun- proba pentru parinti

  • Reprezentantul parintilor din fiecare echipa prezinta reteta propusa in biletel.

8 februarie 2010 - Posted by | ACTIVITATI EXTRACURICULARE

Niciun comentariu până acum.

Lasă un răspuns

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

%d bloggers like this: